despre „Scrisoarea celor 66”

 În aceste zile s-a discutat pe marginea scrisorii ex-ministrului al Apărării, academicianului Valeriu Pasat adresat către Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu din 28 iulie 2021. În scrisoare Valeriu Pasat solicită emiterea unui decret special, pentru ca semnatarii „Scrisorii celor 66” să fie onorați pe măsura aportului lor în apărarea adevărului științific. Acesta pune în valoare curajul și lupta pentru adevăr a semnatarilor scrisorii, fără ca să-i oblige cineva, fără a avea interese de partid sau de grup, semnatarii acestui memorandum s-au încadrat plenar într-o luptă decisivă pentru adevărul istoric, pentru afirmarea limbii materne, pentru drepturile fundamentale ale poporului nostru, iar ulterior, pe 1 august 2021 Uniunea Scriitorilor din Moldova s-a alăturat demersului înaintat de Valeriu Pasat, prin care solicită acordarea unor distincții speciale, cu ocazia aniversării a 30 de ani de la Independență, celor care au contribuit decisiv la revenirea limbii române în RSSM prin publicarea și semnarea memorandumului cunoscut în istoria recentă sub denumirea de „Scrisoarea celor 66”. 

despre „Scrisoare celor 66”

 Anul 1988 a dat startul unui val de redeșteptare și democratizare în țările „lumii socialiste”. În condițiile democratizării vieții politice, științifice și culturale, toamna anului 1988 a fost marcată de o nouă luptă pentru oficializarea limbii române în Moldova. 

La 17 septembrie este publicată în săptămânalul Învățământ public „Scrisoarea deschisă” semnată de 66 personalități de cultură, știință și creație, adresată comisiei interparlamentare a prezidiului sovietului suprem al RSS Moldovenești privind studierea istoriei și problemelor dezvoltării limbii moldovenești. Inițiatorii acestui demers erau lingviştii Emil Mândâcanu, Vlad Pohilă,  şi matematicianul Viorel I. Cibotaru. Cei trei elaboraseră separat anumite fragmente din text, ulterior le-au unit, iar timp de două săptămâni au găsit semnături. 

Autorii scrisorii sunt îngrijorați de situația în care se afla limba română, iar ca soluție au cerut comisiei să lucreze cu ușile deschise. Semnatarii scrisorii speră că prin activitatea Comisiei se va pune capăt unui capitol rușinos al lingvisticii conjuncturiste din republică, făcând trimitere la teoria celor „două limbi” romanice (română și moldovenească). În ce privește alfabetul, semnatarii scrisorii au pus în evidență revenirea la grafie latină, precizând că alfabetul latin să nu fie transformat într-o sperietoare politică pentru prietenia popoarelor.       

S-a pledat pentru stipularea în Constituție a statutului de limbă de stat al limbii moldovenești. Autorii scrisorii declarau că este amoral ca un popor să fie lipsit de dreptul la folosirea și dezvoltarea propriei limbi din motiv că exercitarea nestingherită a acestui drept ar putea fi interpretată de către unii drept atentat la coeziunea politică a „popoarelor frățești” din țară.

În textul scrisorii a fost abordat subiectul elaborării unui program complex de implementare a limbii de stat în toate sferele vieții administrative, sociale și economice. 

Se menționează faptul că dacă se va realiza revenirea la alfabetul latin și la statutul de limbă de stat va fi nevoie de cheltuieli, dar nici un fel de cheltuieli economice, oricât de mari ar fi ele, nu pot constitui o scuză pentru respingerea sau amânarea revendicărilor menționate mai sus. Prin această scrisoare, au fost respinse orice acuze de „extremism” și „naționalism” în problema limbii, fiind plasată exlusiv pe mâinile lingviștilor. 

 

(Semnatarii scrisorii: Bogdan Istru, scriitor, membru corespondent al Academiei de Științe a RSSM; M. Gabinchi, A. Evdoșenco - doctori habilitați în filologie; V. Bahnaru, A. Burlacu, A. Gavrilov, I. Ețcu, I. Zaporojan, F. Cotelnic, E. Mândâcanu , V. Purice, N. Raevschi, C.Tănase, A. Țurcanu, A. Cenușă, V. Cirimpei, V. Ciocanu - doctori în filologie; V. Cupcea, V. Rusu - artiști  ai poporului din RSSM; M. Grecu - artist plastic al poporului RSSM; E. Loteanu - artist al poporului din RSFSR; V. apostol - maestru emerit al artelor din RSSM; G. Sainciuc - artist plastic emerit al RSSM; V. Iovu - artist emerit al RSSM; A. Vartic - laureat al premiului „B. Glavan” al comsomolului din Moldova,V. Babanschi, V.Badiu, V. Beșleagă, A. Brodschi, V. Vasilache, N. Esinencu, V. Zbârciog, A. Cozmescu, L. Lari, G. Malarciuc, D. Matcovschi,V. Mândâcanu, S. Saka, A. Strâmbeanu, A. Suceveanu, I. Hadârcă, I. Ciobanu - membri ai Uniunii Scriitorilor din URSS; G. Vrabie - membru al Uniunii Artiștilor Plastici din URSS;I. Păcuraru, Iu. Țibulschi - membri membri ai Uniunii Compozitorilor din URSS; I. Dediu - dr. hab. în biologie; L. Bulmaga, A. Țaran - dr. în istorie; Gh. Bobână, Ș. Lupan - dr. în filosofie; V. Pâslaru - dr. în pedagogie; A. Silvestru - dr. în psihologie; V. Baltag, A. Barbăroșie, L. Dogotari, A. Leahu, M. Clima, A. Rotaru, I. Holban, A. Șubă - dr. în științe fizico-matematice; V. Nedelciuc - dr. în științe tehnice; P. Balmuș, D. Mihail, I. Condrea - membri ai Uniunii Jurnaliștilor din URSS; I. Conțescu, V. Pohilă - cercetători științifici. În  „Scrisoare deschisă” în Literatura și Arta, nr. 39 (2251), 22 septembrie 1988.)

Bibliografie:

Literatura și Arta, nr. 39 (2251), 22 septembrie 1988.

Gheroghe E. Cojocaru, 1989 la Est de Prut, Ed. Prut Internațional, Chișinău, 2001

https://www.facebook.com/valeriu.pasat/posts/4253481431385366